Cati dintre voi n-ar vrea sa spuna precum trupa Queen : I WANT TO BREAK FREE!!!! Eu una cu siguranta as vrea nu numai s-o spun ci s-o pun si-n aplicare. Acum nu va ganditi ca ma refer la David doar pentru blogul face referire in totalitate la micuti. Vreau doar sa evadez din viata cotidiana, din rutina zilnica si pentru cateva luni bune aceasta va fi melodia mea de suflet! Simtiti-va bine si nu lasati pe nimeni sa va tulbure linistea launtrica. Nimeni n-o poate face decat daca le ingaduiti voi. ;)

Dintisorii la control

Ca tot merg de ceva saptamani la dentist, mi-am pus intrebarea: la ce varsta ar trebui dus un copil la vizita stomatologica? Cand ii apare prima carie? Cand ii cad dintii de lapte si ceilalti cresc strambi? Cu alte cuvinte, asa cum fac toti romanii: numai la nevoie???
Micutul trebuie familiarizat cu vizitele la dentist chiar si atunci cand aparent nu are nici o problema si facem o examinare de rutina. Dar la ce varsta? Cu siguranta atunci cand incepe sa inteleaga cu ce se ocupa un stomatolog si de ce merge el acolo. Copilul trebuie sa stie ca este in siguranta, ca nu i se intampla nimic rau si nici intr-un caz sa nu auda din gura dvs: daca nu esti cuminte mergem la nenea sa-ti scoata dintii. Foarte des aud astfel de afirmatii deranjante chiar si pentru mine care nu sunt in situatia celui mic, speriat si dornic sa faca orice numai sa nu-l nenoroceasca nenea cu seringa. Dentistul nu trebuie sa fie un soi de Bau-bau si trebuie vazut imediat ce apare o mica problema sau chiar vizite de rutina la 6 luni.
Cat despre spalatul pe dinti.....David imi cere mereu periuta cand intra in baie. Adora s-o molfaie si curand o sa-i explic pe larg de ce trebuie sa o transforme in cea mai buna prietena a lui.
Dintisori frumosi si sanatosi!

Scufite si bunicute

Apropo de povesti, vorbeam in unul din posturile trecute ca ar trebui sa le citim povesti la cerere si mai ales inainte de culcare. Dar care este varsta la care un copil capata rabdarea necesara pentru a asculta povesti? David are 1 an si 8 luni si singurul loc unde are chef de povesti este teatrul de papusi unde le asculta si le vede in acelasi timp. Pana si acolo are rabdare o jumatate sau trei sferturi din program, acesta tinand aproximativ o ora. Acasa ii place sa se joace cu cartile de povesti, sa le rasfoiasca singur, sa se uite la poze (deocamdata avem numai cu poze - cand incepe sa-i placa povestile mai mult ii luam fara) iar cand incep sa-i citesc se face nevazut. :( Din pacate pentru mine pentru ca abia astept sa-i dezvalui misterioasa lume a povestilor cu animalute si copilasi cuminti si bineinteles sa-mi prefac vocea pentru diferitele personaje existente in carte.
Zilele trecute m-am intalnit cu o papusa de fata care are 2 ani si 4 luni si care de curand au inceput sa-i placa povestile: dimineata, la amiaza si inainte de culcare. Foarte frumos de altfel dar la noi cand se intampla minunea??? Oricand ar fi o asteptam cu nerabdare si pana atunci mai facem rost si de carticele fara prea multe poze. ;)

Ce mai papa piticii?

Toate stim cum sa-i facem diversificarea copilului, ce alimente sunt sanatoase pentru trupul firav al micutului, dar oare ce ne facem atunci cand oricum ai da, copilul nu vrea sa manance si pace? David e un exemplu potrivit in aceasta situatie. Pana la 1 an a mancat tot ce-i dadeam: supe, borsuri, piure, banane, branza de vaci in amestec cu diverse alte alimente, etc. Dupa 1 an a inceput incet, incet sa refuze cate o mancare. Dilema...de ce?
In momentul de fata, mananca intotdeauna cu placere paste in sos, musaca la cuptor (mamaliguta, cartofi si branza sarata), cascaval, felii de branza topita si rar banane. De ieri am inceput sa-i fac castronel separat cu mancarea lui si bineinteles un accesoriu important cu care sa experimenteze: lingurita. E foarte interesat si reuseste sa duca si la gura cate ceva. Se pare ca am gasit solutia problemei: voia sa manance singur sau poate ca nu? Ramane de vazut. Pana atunci, voi cum va descurcati? Am vazut copii care mananca muraturi, pilaf si multe altele la numai 1 an si 4 luni. Sa ma ingrijorez ca mancarea de baza a lui David este inca laptele? Culmea e ca e chiar grasut si ma intreb cu ce-i umpluta burtica? Cu aer? :)

funny

Zambiti va rog! Zi de zi copiii nostri manifesta cate un comportament nou, nemaivazut pana atunci si noi parintii suntem cei care ne amuzam copios pe seama asta. David incepe incet incet sa vorbeasca si ma unge pe suflet cand il aud cum rupe cate un cuvant sau chiar propozitie. Un prieten de-al nostru are un catelus tare simpatic: Puk! David era pe fotoliu cu doi biscuiti in mana si Puk voia sa sara pe el sa-i ia bunatatile. Eu ii spuneam catelului: "Stai acolo! Nu-i voie!" si David repeta: "Stai aco! Nu voii" :)) Mai spune "Lasa aco!", cutii, "veau ceai". E tare scump si clipa intrebarilor se apropie vertiginos. Asteptam rabdatori. :)