tanara mamica

Bournemouth prin ochii nostri..:)

2010-07-10T17:01:00.000+03:00

Am promis cu ceva timp in urma ca ne vom auzi din Bournemouth si ca voi posta propriile fotografii. Primele au fost facute la parcul de joaca unde din pacate pentru David, nu eram decat vreo 3-4 copii. :(

Avem poze si cu niste pasari ciudate (clar nu erau pescarusi pentru ca stim cum arata) pe care le-am hranit cu Pringoooals..:)

Poze de la mare.....distanta de casa :)) Atat de bucuros era ca a vazut nisipul ca mai mai nu zbura :))

Cu cumparaturile dupa noi, ne uscam pe picioare ca sa ne putem incalta...:)

Prin magazine....and that's all for now...:-h

La multi ani puiule...

2010-06-26T22:04:00.000+03:00

Speranta moare ultima...

2010-06-07T21:23:00.001+03:00

Nu mai este mult si implinim 2 anisori...26 iunie ;) Suntem deja mare si singura ocazie cand mai purtam pampers e ora de culcare, dar speram sa scapam in curand de tot. In restul timpului....crestem, ne facem mari si voinici si incercam sa razbatem peste micile suparari ale vietii. Visam la ziua cand vom pleca din tara asta care tinde sa fie din ce in ce mai de rahat, spre un nou inceput, promitator.....cel putin asa pare. Pe 7 iulie zburam.....si la propriu si la figurat spre tarile reci si ploioase (cel putin asa am auzit).....Trebuie sa ne pregatim sufleteste sa invatam la perfectie engleza dar vom trece cu brio si proba asta. Se pare ca urmatoarea data cand veti mai auzi de noi, vom posta din Marea Britanie, veseli, plini de speranta unui trai mai bun.

p.s. In curand ne vom putea face propriile fotografii in Bournemouth. :)

copy - paste

2010-04-09T11:57:00.001+03:00

Am gasit zilele astea un site foarte interesant si un articol inrudit cu una dintre postarile de pe acest blog. Articolul contine cateva sfaturi practice despre cum ar trebui sa ne atragem copiii in directia lecturii zilnice si cum va deveni aceasta o placere pentru cei mici.

"Copilului dumneavoastră îi place să se uite la televizor, să se joace pe calculator, să navigheze pe internet şi să asculte muzică. Nu e nimic rău în toate aceste activităţi, atât timp cât sunt făcute cu moderaţie. Celor mai mulţi părinţi le-ar plăcea să-şi vadă copii interesaţi de activităţi mai constructive, cum ar fi cititul, dar problema este cum să convingi copilul să deschidă o carte de bunăvoie, de câteva ori pe săptămână.

“O metodă foarte bună este să le citiţi chiar dumneavoastră copiilor”, subliniază Alexandru Călin, directorul editurii Cartea Copiilor. “Astfel pot să înveţe să aprecieze cărţile, magia unei poveşti frumoase, şi vor începe să iubească şi ei cărţile şi cititul“.
Mulţi copii asociază cititul cu şcoala şi cu temele pentru acasă. ”Totuşi, dumneavoastră trebuie să le arătaţi că o carte poate fi o aventură palpitantă, o adevărată plăcere, şi că imaginaţia îi va purta pe tărâmuri necunoscute, unde vor întâlni personaje noi şi situaţii spectaculoase”, adaugă directorul editurii Cartea Copiilor.
• Creaţi un moment special pentru citit: după cină, înainte de culcare. Fixarea unei rutine creează o aşteptare şi le spune copiilor că şi pentru dumneavoastră este un moment special, pe care îl petreceţi împreună în fiecare zi.
• Începeţi de la copertă, citind titlul şi numele autorului şi al ilustratorului. Întrebaţi-i despre ce cred ei că este cartea. Discutaţi pe marginea ilustraţiilor. Întrebaţi-i ce cred că se întâmplă mai departe. Încurajaţi copiii să se implice pe măsură ce citiţi, să pună întrebări, să facă remarci, să ghicească ce se va întâmpla mai departe. Daţi-le voie să vă întrerupă şi să participe activ.
• Schimbaţi tonul vocii şi viteza cu care citiţi în funcţie de evoluţia povestirii. Subliniaţi cuvinte, reprezentaţi sentimentele personajelor prin mimică şi gesturi.
• Cel mai important este să vă simţiţi bine împreună. Să râdeţi împreună, să fie un timp plăcut petrecut împreună. Lăsaţi-vă imaginaţia să zboare pe măsură ce citiţi împreună poveşti minunate.
• Nu vă feriţi să citiţi aceeaşi carte de mai multe ori. Copiilor le place familiaritatea unei poveşti pe care o ştiu deja. Recitiţi cărţile favorite şi, în acelaşi timp, introduceţi mereu cărţi noi. Este loc suficient în inima şi mintea copilului dumneavoastră pentru toate.
• Începeţi de la vârste mici, cu cărţi cu ilustraţii simple, citindu-le zilnic. Lăsaţi cărţile la îndemâna copiilor, puneţi-i pe copiii mai mari să le citească celor mici cu voce tare, în timp ce vă vedeţi de treburi prin casă.
• Mergeţi împreună cu copiii la librărie sau la bibliotecă şi alegeţi împreună cărţile. Alegeţi cărţi care vă plac şi dumneavoastră şi încercaţi să le oferiţi varietate celor mici.
• Fiţi un exemplu pentru copiii dumneavoastră: citiţi şi vorbiţi despre ceea ce citiţi. Oferiţi cărţi drept cadouri, daţi-le copiilor de înţeles că pentru dumneavoastră cărţile sunt un lucru deosebit."
http://www.scoalaparintilor.ro/kids-culture/cum-sa-ne-ajutam-copiii-sa-iubeasca-lectura-si-car.html

Ma bucur ca se iau astfel de initiative de a indruma parintii spre a-si creste bine copiii. Toti avem nevoie de o educatie aparte pentru a putea ajunge intr-adevar la concluzia: "Stiu ce e mai bine pentru copilul meu."

Bacalaureat..:)

2010-03-31T21:20:00.000+03:00

Nice, nu? Pacat ca unii doar atat de serios trateaza scoala in ziua de azi. Chiar trebuie ca copilul tau sa aiba tot ce isi doreste, sa nu-i lipseasca nimic? Am avut o colega in liceu careia nu-i lipsea nimic: vacante in strainatate, petreceri, bani cat avea nevoie - de fapt cred ca mai mult decat avea nevoie un copil de varsta ei, un prieten la fel de bogat....cu care a si sfarsit cand numai bine a terminat clasa a 11-a. Accident de masina, goneau cu 200 km/h, beti nevoie mare. Ma intreb....daca nu era atat de infumurata, si s-ar fi nascut intr-o familie cu venituri medii.....unde ar fi ajuns? Probabil acum termina facultatea, isi intemeia o familie....poate ca da, poate ca nu...Cine stie?
Cum e? Te mai gandesti inainte de a-i pune la dispozitie copilului tau si luna de pe cer? Poti insa sa-i dai tot numai sa-l inveti valoarea banului, sa-i arati ce inseamna sa fii responsabil si sa traiasca modest indeferent de cati bani dispune. Poate asa merita si nici nu ai procese de constiinta mai tarziu cand cine stie ce i se poate intampla. La 18 ani, la volanul unei masini scumpe...nu ti se pare cam mult? Parintii sunt in mare parte responsabili de ceea ce ajung copiii lor. Ai grija de ce va ajunge al tau/ai tai! Paza buna trece primejdia rea!

2010-03-27T09:46:00.000+02:00

Cati dintre voi n-ar vrea sa spuna precum trupa Queen : I WANT TO BREAK FREE!!!! Eu una cu siguranta as vrea nu numai s-o spun ci s-o pun si-n aplicare. Acum nu va ganditi ca ma refer la David doar pentru blogul face referire in totalitate la micuti. Vreau doar sa evadez din viata cotidiana, din rutina zilnica si pentru cateva luni bune aceasta va fi melodia mea de suflet! Simtiti-va bine si nu lasati pe nimeni sa va tulbure linistea launtrica. Nimeni n-o poate face decat daca le ingaduiti voi. ;)

Dintisorii la control

2010-03-24T15:32:00.000+02:00

Ca tot merg de ceva saptamani la dentist, mi-am pus intrebarea: la ce varsta ar trebui dus un copil la vizita stomatologica? Cand ii apare prima carie? Cand ii cad dintii de lapte si ceilalti cresc strambi? Cu alte cuvinte, asa cum fac toti romanii: numai la nevoie???
Micutul trebuie familiarizat cu vizitele la dentist chiar si atunci cand aparent nu are nici o problema si facem o examinare de rutina. Dar la ce varsta? Cu siguranta atunci cand incepe sa inteleaga cu ce se ocupa un stomatolog si de ce merge el acolo. Copilul trebuie sa stie ca este in siguranta, ca nu i se intampla nimic rau si nici intr-un caz sa nu auda din gura dvs: daca nu esti cuminte mergem la nenea sa-ti scoata dintii. Foarte des aud astfel de afirmatii deranjante chiar si pentru mine care nu sunt in situatia celui mic, speriat si dornic sa faca orice numai sa nu-l nenoroceasca nenea cu seringa. Dentistul nu trebuie sa fie un soi de Bau-bau si trebuie vazut imediat ce apare o mica problema sau chiar vizite de rutina la 6 luni.
Cat despre spalatul pe dinti.....David imi cere mereu periuta cand intra in baie. Adora s-o molfaie si curand o sa-i explic pe larg de ce trebuie sa o transforme in cea mai buna prietena a lui.
Dintisori frumosi si sanatosi!

Scufite si bunicute

2010-03-20T08:50:00.000+02:00

Apropo de povesti, vorbeam in unul din posturile trecute ca ar trebui sa le citim povesti la cerere si mai ales inainte de culcare. Dar care este varsta la care un copil capata rabdarea necesara pentru a asculta povesti? David are 1 an si 8 luni si singurul loc unde are chef de povesti este teatrul de papusi unde le asculta si le vede in acelasi timp. Pana si acolo are rabdare o jumatate sau trei sferturi din program, acesta tinand aproximativ o ora. Acasa ii place sa se joace cu cartile de povesti, sa le rasfoiasca singur, sa se uite la poze (deocamdata avem numai cu poze - cand incepe sa-i placa povestile mai mult ii luam fara) iar cand incep sa-i citesc se face nevazut. :( Din pacate pentru mine pentru ca abia astept sa-i dezvalui misterioasa lume a povestilor cu animalute si copilasi cuminti si bineinteles sa-mi prefac vocea pentru diferitele personaje existente in carte.
Zilele trecute m-am intalnit cu o papusa de fata care are 2 ani si 4 luni si care de curand au inceput sa-i placa povestile: dimineata, la amiaza si inainte de culcare. Foarte frumos de altfel dar la noi cand se intampla minunea??? Oricand ar fi o asteptam cu nerabdare si pana atunci mai facem rost si de carticele fara prea multe poze. ;)

Ce mai papa piticii?

2010-03-19T19:07:00.000+02:00

Toate stim cum sa-i facem diversificarea copilului, ce alimente sunt sanatoase pentru trupul firav al micutului, dar oare ce ne facem atunci cand oricum ai da, copilul nu vrea sa manance si pace? David e un exemplu potrivit in aceasta situatie. Pana la 1 an a mancat tot ce-i dadeam: supe, borsuri, piure, banane, branza de vaci in amestec cu diverse alte alimente, etc. Dupa 1 an a inceput incet, incet sa refuze cate o mancare. Dilema...de ce?
In momentul de fata, mananca intotdeauna cu placere paste in sos, musaca la cuptor (mamaliguta, cartofi si branza sarata), cascaval, felii de branza topita si rar banane. De ieri am inceput sa-i fac castronel separat cu mancarea lui si bineinteles un accesoriu important cu care sa experimenteze: lingurita. E foarte interesat si reuseste sa duca si la gura cate ceva. Se pare ca am gasit solutia problemei: voia sa manance singur sau poate ca nu? Ramane de vazut. Pana atunci, voi cum va descurcati? Am vazut copii care mananca muraturi, pilaf si multe altele la numai 1 an si 4 luni. Sa ma ingrijorez ca mancarea de baza a lui David este inca laptele? Culmea e ca e chiar grasut si ma intreb cu ce-i umpluta burtica? Cu aer? :)

funny

2010-03-12T09:56:00.001+02:00

Zambiti va rog! Zi de zi copiii nostri manifesta cate un comportament nou, nemaivazut pana atunci si noi parintii suntem cei care ne amuzam copios pe seama asta. David incepe incet incet sa vorbeasca si ma unge pe suflet cand il aud cum rupe cate un cuvant sau chiar propozitie. Un prieten de-al nostru are un catelus tare simpatic: Puk! David era pe fotoliu cu doi biscuiti in mana si Puk voia sa sara pe el sa-i ia bunatatile. Eu ii spuneam catelului: "Stai acolo! Nu-i voie!" si David repeta: "Stai aco! Nu voii" :)) Mai spune "Lasa aco!", cutii, "veau ceai". E tare scump si clipa intrebarilor se apropie vertiginos. Asteptam rabdatori. :)

8 Martie

2010-03-08T14:05:00.005+02:00

La multi ani tuturor mamicilor si cat mai multe impliniri din partea piticilor vostri! Sa fiti iubite!

O cale sigura spre deprinderi bune

2010-03-02T18:26:00.000+02:00

Singurul mod de a-ti face copilul sa fie responsabil, respectuos, cu bun simt sau de a-l invata orice altceva, este acela al exemplului propriu. Nu poti cere copilului tau ceea ce tu nu faci, sau dregi cu eforturi uriase. Un copil prost crescut a avut de la cine deprinde anumite comportamente. Vrei sa-i faci un program de masa? Respecta-l si tu! Vrei sa nu injure? Atunci abtine-te! Altfel nu mai are rost sa-i tii predici despre: "asa trebuie", "nu e frumos asa" pentru ca vorbesti in van.
Ce tie nu-ti place altuia nu-i face. Aplica vorba pe copilul tau si nu-l creste degeaba! Responsabilizeaza-l si fa-l un OM..E mare lucru sa fii om in ziua de azi unde respectul, buna crestere este tot mai rar intalnita!

2010-02-28T17:46:00.000+02:00

Maine este intai martie insa doar aceasta data vesteste venirea primaverii. Daca scoti capul afara vezi inca gramezi de zapada (nu foarte curata ce-i drept), balti, noroaie. Speram totusi ca acestea sa dispara in curand si sa iesim afara cu piticii fara sa ne ingrijoram de hainutele pline de apa in amestec cu praf. O primavara frumoasa va doresc!

Cinci moduri de a-ti vedea copilul fericit

2010-02-27T22:42:00.004+02:00

1. Un copil fericit este un copil ingrijit! Nu-ti neglija copilul indiferent ce alta activitate trebuie intrerupta pentru a schimba un pampers, a-i face baita zilnica, a-l schimba mereu curat si fresh. Nimic nu e mai placut decat un copil care zambeste frumos fara ca zambetul sa-i fie umbrit de mucozitatile ce se preling pe barbie, petele de mancare deja uscate pe hainute si piele, etc. O sa spuneti ca exagerez dar va contrazic cu tarie. Suntem in secolul vitezei, al noului si luxului dar nu stim sau nu vrem sa ne amintim de lucrurile strabune ca apa si sapunul, periuta si pasta de dinti. Si daca unii dintre noi nu o fac imaginati-va ce invata copiii acestora.
2. Nevoia de baza a unui copil, pe langa cea de igiena, este aceea de atentie din partea celor care conteaza. Un copil obraznic este un copil care striga disperat dupa atentia cuiva. Copilul, cat de mic e, are nevoie sa fie inteles, pupat atunci cand cade, mangaiat si alintat cand e melancolic, incurajat la necaz, etc. Dar nu dorim noi oare acelasi lucru?
3. Un copil jucaus si mereu vesel e ca un susur bland al unei cascade. Rezerva-ti timp pentru a te juca cu copilul tau. Nimic nu e mai important pentru el decat apropierea celor dragi lui.
4. Iesirile in aer liber sunt la fel de utile si placute pentru copilul tau cum sunt calatoriile la munte/la mare pentru tine. El descopera lumea inconjuratoare, are parte de mici contacte sociale cu alti micuti ca el, face si miscare si cu totii stim ca dupa o plimbare buna urmeaza un somn linistit.
5. Vorba dulce muuuuult aduce. E o vorba din popor extrem de bine cunoscuta dar oare cati ii mai dau atentia cuvenita? Un ton bland, calm adresat copilului ca de la egal la egal, ajuta mai mult decat un tipat strident insotit de injurii. O alta vorba, acum spusa in vant, este: ce tie nu-ti place, altuia nu-i face. Imagineaza-ti ca ai scapat din greseala castronul cu cereale. In acel moment, cineva semnificativ mai inalt, se repede la tine, te trage de mana, iti reproseaza pe un ton nu tocmai placut ca esti impiedicat, ca nu esti in stare sa tii ceva in mana si iti mai da eventual si doua dupa cap. Sa nu ne imaginam mai departe pentru ca avem destule cazuri dramatice in viata reala. ex: cu ce a gresit fetita de 2 ani ca nu a vrut sa se spele pe dinti pentru a fi condamnata la moarte de insasi mama ei? Revenind...ti-ai imaginat? a fost placuta privelistea? te-ai simtit inteles si iertat sau judecat si executat? Daca imi permiti un sfat: gandeste-te de mai multe ori inainte de a actiona, cu copilul tau sau cu cei cu care intri in contact in viata de zi cu zi. Cuvintele josnice sunt ca sagetile otravitoare: nu le mai poti face sa se intoarca odata ce le-ai aruncat.

Cursuri de inot

2010-02-22T13:14:00.000+02:00

Mi-a placut enorm videoclip-ul acesta din toate punctele de vedere. Inotul stimuleaza dezvoltarea muschilor, este o activitate placuta atat pentru bebelus cat si pentru insotitori si ajuta mult in cazul unui accident nefericit. Am merge si noi dar nu avem piscina la dispozitie. Dar intr-o zi o sa ne apucam si de inot. Merita efortul din plin.

sweet

2010-02-17T10:58:00.003+02:00

Sa vedeti ce am descoperit azi in timp ce navigam pe internet : Kickin'Coaster. Un alt mod de a-l scapa pe micut de plictiseala si de a avea putin timp si pentru tine. Din pacate nu l-am vazut in Romania ci pe un site din America. O sa ajunga si la noi pentru ca nu este nimic ce sa nu copie romanii. Spalati-va ochii!

Nice, nu? Copilul poate dormi linistit in el sau din contra: sa fie foarte activ si sa dea din picioruse. Vibratii, lumini, sunete, ce altceva ar mai vrea?

Siguranta primeaza

2010-02-15T10:14:00.003+02:00

Pana nu demult, nu aveam masina prin urmare nu aveam nevoie de scaun auto pentru David. Acum le avem pe amandoua si suntem linistiti atunci cand calatorim. E foarte important sa achizitionezi un scaun sigur pentru puiul tau chiar daca zici ca il tii in brate, ca scaunul este costisitor sau ce alte motive crezi ca ma gasesti. Banii nu mai conteaza atunci cand siguranta celui mic este pe primul loc. Uitati un scaun dragut, sigur si confortabil pentru orice pitic.

Cereale pentru bebelusi

2010-02-14T09:48:00.003+02:00

Cerealele de la Milupa, cele cu biscuiti erau preferatele lui David si probabil ca ar mai fi si acum daca i-as mai da. Sunt intr-adevar foarte bune, nu foarte dulci si avand o consistenta cremoasa. Erau una din mesele principale ale baiatului meu incepand cu 6 luni. Am incercat si alte tipuri dar trebuia sa insist pentru a le manca. Cerealele de la Humana erau de-a dreptul aiurea, cu un gust pronuntat de chimicale. Acum ca e marisor, i-am luat cereale de la Nestle pentru juniori cu 8 cereale pentru 1-3 ani. Am observat ca ii dau pofta de mancare asa ca le folosesc cu placere ca mic dejun. Pofta buna pitici!

Borcanele Nestle

2010-02-13T12:39:00.008+02:00

Inca dinainte de a naste, de fiecare data cand mergeam la cumparaturi ma uitam cu indoiala la borcanelele cu tot felul de mancarici si strambam din nas. Consideram ca le pot face si eu foarte bine acasa si intr-adevar le faceam. Insa borcanelele de la Nestle s-au dovedit foarte folositoare cand ieseam in oras si plimbarea se prelungea iar rezervele de lapte cu biscuiti se terminau. Ii placeau cele cu mar si banana, pere si mere chiar si pui cu legume. Noi le-am incercat si va asiguram ca-si merita banii. Pofta buna!

Lectura pentru pitici

2010-02-12T11:19:00.005+02:00

Inca dinainte de a se naste David am inceput sa-i cumpar carti cu povesti si sa-i citesc inca de cand era fat. Imi place mult sa ma adancesc in lectura unei carti interesante si-mi doresc pentru David acelasi lucru. O carte il ajuta sa-si dezvolte imaginatia, vocabularul, buna exprimare si nu agramatismul. Vreau sa fie un baiat educat din toate punctele de vedere si cine nu vrea acest lucru pentru propriul copil?

Cartile potrivite pentru cei mici sunt cele pe care le citeam si noi odata: cu putine imagini sugestive sau chiar deloc, scris mare pentru a facilita cititul si care sa contina povesti cu un limbaj lejer si usor de asimilat. Important e ca povestile sa nu fie exagerat de lungi, pentru ca cei mici nu au rabdarea necesara si rar cand isi concentreaza atentia asupra unui singur lucru pentru o perioada mai mare de timp. Cartea preferata din copilarie este apreciata si atunci cand copilul nu mai e tocmai copil. Si acum tin minte cartea aceea groasa, mai mult decat A4, cu copertile groase si pe care scria mare : Fratii Grimm, Povesti.

Faceti-va si voi un obicei de a le citi copiilor o poveste. Daca nu in timpul zilei, cu putin inainte de culcare e bine venita! Lectura placuta!

2010-02-07T09:11:00.001+02:00

"A lăsa copilul să facă ORICE este o greşeală gravă. El devine răsfăţat, nerespectuos, răutăcios, agresiv, distrugător şi indisciplinat.

A nu-i permite copilului să facă NIMIC este la fel de grav, numai că efectele sunt altele: devine timid, dezinteresat, tracasat, frustat, temător, neîndemânatic, nesigur pe el".

Irina Petrea, "Si tu poti fi Supernanny"

Alegeri

2010-02-06T11:24:00.006+02:00

De cate ori nu s-au comportat copiii nostri ca in acest videoclip? Sa nu negati pentru ca nu stiu daca va crede cineva. Si copilul meu e cuminte dar asta nu se intampla in fiecare zi, pot spune ca e cuminte dar in general. I se intampla sa faca mofturi, sa planga isteric si sa nu-mi pot da seama daca are vreun motiv specific sau o face doar ca sa atraga atentia. Majoritatea copiilor vor sa atraga atentia prin faptele lor mai mult sau mai putin indezirabile. Cum reactionam noi ca parinti? Il certam, mergem pe conceptia ca "bataia e rupta din Rai" sau incercam sa intelegem ce vrea de fapt? David se trezeste de multe ori foarte mofturos. Sa-l judec sau sa ma gandesc ca poate si eu m-am trezit uneori cu fata la cearceaf? Sa-l judec e cei drept mai usor, mai la indemana, sa-l inteleg e un proces mai anevoios. Are doar 1 an si 7 luni, nu vorbeste si ar fi mai greu sa-mi dau seama ce vrea. Cu toate astea trebuie sa aleg calea mai grea pentru a-i demonstra ca vreau sa-l inteleg si ca sunt alaturi de el. Este acest comportament o forma de alint? Ma indoiesc si de aceea il practic. Gasiti-va rabdarea sa va intelegeti copiii. Daca nu puteti acum ce veti face cand vor fi adolescenti? Nu va fi prea tarziu? Multe sfaturi pretioase le puteti gasi aici:

O am in biblioteca si o rasfoiesc cu placere ori de cate ori mi se pare ca nu am procedat bine intr-o anumita situatie. Nu ezitati s-o consultati, fiind o carte de psihologie a copilului prescolar foarte apreciata. Lectura placuta si nu numai..;)

Senzorialitatea la nou-nascuti

2010-02-05T11:24:00.002+02:00

La naştere, copilul este dotat cu un aparat vizual intact, funcţional dar nu foarte bine dezvoltat. Astfel văzul nou-născutului prezintă anumite particularităţi. Acesta nu priveşte cu ambii ochi acelaşi obiect, strabismul funţional fiind normal la acestă vârstă fragedă. Convergenţa este realizată după vârsta de
2-3 luni şi îmbunătăţită după 6 luni ceea ce constituie premisă pentru vederea tridimensională. Deoarece muşchii cristalinului sunt slab dezvoltaţi acomodarea vizuală este puţin posibilă. Nou-născutul vede la o distanţă de 20-25 cm, ca mai apoi, la 3-4 luni focalizarea să fie de tip adult.

Capacitatea de a vedea clar şi a sesiza detaliile este de 7,5-10 ori mai scăzută decât la adult. În condiţii obişnuite, pruncul vede ca prin ceaţă. Abia la 2 ani acuitatea vizuală este de tip adult.Receptarea selectivă este condiţionată de mărimea obiectelor şi de lărgimea câmpului său vizual.

Jucarii educative

2010-02-04T10:49:00.001+02:00

Parintii cumpara o mare varietate de jucarii inca dinaintea nasterii micutului, mai ales dintre cele care li se par interesante si potrivite pentru dezvoltarea anumitor abilitati de invatare si deprinderi. Ca mai apoi sa realizeze ca cel mic prefera compania lor si nu cea a jucariilor. Copilul se plictiseste singur si cu jucarii pe care le-a vazut deja, le-a examinat destul si nu-i mai ofera nimic nou. Cand vine vorba de copii, toata lumea stie ca au nevoie sa fie antrenati mai mereu intr-o activitate noua. Chiar si o jucarie noua si sofisticata nu-l tine ocupat mai mult de 30 de minute. Sunt pro ideii de a-i ascunde o parte din jucarii pentru ceva timp. Am ramas surprinsa de multe ori ca le lua si le examina din nou, ca si cum nu le-ar mai fi vazut pana atunci.

Jucariile care sunt contraindicate unui copil sunt confectionate din material sintetic, colorate in culori artificiale. O jucarie buna este facuta din material ecologic – tesatura, lemn, piele, metal.

Cea mai importanta jucarie este cea simpla pentru ca ajuta la dezvoltarea imaginatiei copilului dvs. O minge spre exemplu o rostogoleste, o arunca, o impinge cu piciorul, o pune sub cap pe post de perna, etc. Si mai important este sa va puneti in mintea lui si sa radeti in hohote in timp ce va jucati cu el. Face extrem de bine pentru amandoi!

Iata cateva jucarii ce-i vor tine ocupati ceva timp si le va pune mintea la contributie.

E jucaria preferata a lui David si-l tine ocupat destul cat sa am timp liber si pentru mine. Chiar am observat ca la un moment dat repeta dupa ea "cinci". Copilul potriveste formele si in acelasi timp le si invata, jucaria avand doua programe: forme si cifre. Are cantecele si cel mai important pentru linistea noastra: are volum. :D

O alta jucarie care are acelasi impact asupra piticului meu. Daca nu ai timp sa-i spui o poveste si ti-ai dori sa inveti copilul in sensul asta, atunci Duni face treaba in locul tau. Are povesti precum "Scufita rosie", "Alba ca Zapada", "Cenusareasa", "Ratusca cea urata", "Cei trei purcelusi", "Printul fermecat", "Iepurele si broasca testoasa", "Greierele si furnica".

Este foarte important pentru cel mic sa fie invatat responsabil si nu lenes asa ca implicati-l cat mai mult in activitatile voastre zilnice si invatati-l cum sa se joace si sa se poarte cu jucariile si cu ceilalti copii de varsta lui.

Achizitii

2010-02-03T08:46:00.003+02:00

Cu siguranță fiecare mămică s-a gândit măcar odată: "oare la ce vârstă e normal ca puiul meu să acumuleze anumite deprinderi?" sau "oare se dezvoltă normal?" Ei bine, m-am gândit să vă ofer câteva repere de comportament și vârste la care se petrec acestea.

ridicarea capului din poziție ventrală – o lună – variabilitate 3/6 săptămâni
ridicarea capului și a umerilor din poziție ventrală – 2 luni – variabilitate 1/2 luni (3) săptămâni
întoarcere ventralo-laterală – 4 luni – 2(3)- 5(1)
întoarcere ventralo-dorsală – 6 luni – 4(3)-7(1)
întoarcere dorsalo-ventrală – 6(2) luni – 4(3)-7(3)
târâre – 6(3) luni
poziția în șezut definitivă – 8 luni – 6(3)-9(1)
mers în patru labe – 9 luni – 8-11
stat în picioare cu sprijin – 8-9 luni – 7(2)-10
stat în genunchi – 10 luni – 9-11
primii pași cu susținere bimanuală – 11 luni – 10-12
stat în picioare – 11 luni – 10-13
mers cu susținere unimanuală sau autosusținere – 12 luni – 9-13
urcarea unei scări în patru labe – 13 luni
mers independent – 13 luni – 9-18
mers lateral – 16 luni
mersul cu spatele – 17 luni
statul într-un picior – 20 luni
urcatul biped al scării – 24 luni
mersul pe vârfuri – 30 luni
parcurgerea unei distanțe de 2-3 m într-un picior – 49 luni

Bineînțeles că toate acestea sunt aproximative și că fiecare copil se dezvoltă în stilul lui. Succes în misiunea de ”James Bond” și înregistrarea performanțelor micuțului tău!

Adevarul "absolut"

2010-02-02T09:37:00.003+02:00

In calitate de mamă, interesată fiind de buna creștere a micuțului tău, cauți să găsești cele mai sănătoase metode de a-ți hrăni bebeluşul, de a-l îngriji, de a-i oferi cea mai bună educaţie și cel mai important, de a-i oferi afecțiunea de care are atâta nevoie. Nu de puţine ori purtam discuţii în contradictoriu cu alte mămici de genul: "eu nu fac aşa", "eu așa spun că e mai bine". De aceea vă propun să urmărim câteva exemple pentru a ilustra faptul că modalitatea pe care noi o considerăm "corectă" în privinţa creşterii copiilor nu este nicidecum împărtăşită de toate societăţile.

Dacă am observa o mamă din tările vestice care are bebeluşul pe genunchi, am vedea cât sunt de absorbiţi unul de celălalt. Mama îşi dă silinţa să conducă această interacţiune, adesea foarte intensă din punct de vedere emoţional, prin îmbrăţişare,
zâmbet, legănare, cântec şi discuţie cu copilul, asigurându-se că este în centrul atenţiei acestuia. Schieffelin Bambi a observat comportamentul unor mame Kaluli şi al bebeluşilor lor.

Persoanele Kaluli formează o societate mică din pădurile tropicale din Papua Noua Guinee, iar acolo interacţiunea mamă-copil îmbracă o cu totul altă formă. Bebeluşii nu sunt trataţi ca parteneri într-un schimb de tip unu-la-unu: cei doi nu petrec mult timp uitându-se unul în ochii celuilalt, ci, dimpotrivă, mamele ţin copiii astfel încât ei să fie văzuţi de grup, de societatea din care fac parte. Oricare altă practică ar fi considerată "anormală" şi de puţin folos pentru dezvoltarea copilului. Acest comportament faţă de micuţii lor se datorează şi condiţiilor de trai de acolo: comunităţile sunt compuse din 60-90 de indivizi, care locuiesc într-o casă lungă fără pereţi interiori. Unitatea mamă-copil şi familia aşa cum le ştim noi au o importanţă mai mică.

În societatea Gusii din Kenza, orice interacţiune a mamei cu bebeluşul ei are ca scop evitarea sau reducerea oricărei agitaţii pe care acesta ar resimţi-o în mod normal într-o interacţiune unu-la-unu - cu alte cuvinte, liniştirea şi nu activarea contează. Şi aici există puţină interacţiune faţă-în-faţă: când e prezentă, este lentă şi lipsită de emoţii. Cel mai uzual răspuns al mamei la privirea sau gânguritul bebeluşului este de a se uita în altă parte. Accentul cade însă pe contactul fizic, chiar şi în timpul somnului. În momentul în care bebeluşul plânge, el obţine atenţie fie prin oferirea sânului, fie prin legănare şi îmbrăţişare. Şi în acest caz, mama urmează prin aceste obiceiuri o agendă culturală: ea trebuie să se întoarcă cât mai repede la muncile câmpului, moment în care bebeluşul va fi lăsat în grija copiilor mai mari, el trebuind să fie suficient de calm şi de uşor de îngrijit pentru ca aceştia să se descurce. Felul în care mamele se poartă cu bebeluşii se constituie aşadar în modalitatea "corectă" de a îndeplini scopul determinat cultural.

În societatea occidentală se acordă o importanţă considerabilă jocului, iar mamele se joacă adesea împreună cu copiii lor pentru a asigura formarea abilităţilor cognitive şi educaţionale. Nu la fel se întâmplă în cazul mamelor mexicane din familiile sărace, care văd jocul ca având importanţă minimă şi nici un rol în dezvoltarea viitoare. Când sunt rugate să li se alăture copiilor lor în joc, aceste mame consideră această experienţă ciudată şi jenantă, iar contribuţiile lor iau de cele mai multe ori forma unei educaţii explicite şi nu a unor acţiuni menite să facă experienţa "distractivă". Luând în considerare circumstanţele economice, aceste mame par să funcţioneze pe baza unui "model de muncă": viaţa este serioasă, jocul este un lux şi cu cât învaţă copiii mai repede această lecţie cu atât mai bine.

În societatea japoneză tradiţională predomină concepţia foarte diferită privind natura copilăriei faţă de cea din Occident. Mamele din cultura occidentală se văd ca oferind ajutor bebeluşului foarte dependent cu scopul de a-i dezvolta independenţa pe parcursul copilăriei şi, de foarte devreme, adoptă practici care promovează deopotrivă autonomia fizică şi psihologică. Copiii sunt încurajaţi să exploreze singuri situaţii noi, dependenţa emoţională nefiind privită cu ochi buni. Mamele japoneze văd copilăria ca mergând în direcţia opusă, de la independenţă la dependenţă. Nou-născutul este considerat o fiinţă separată şi autonomă, pe care mama trebuie să o socializeze pentru a deveni dependentă de ceilalţi membrii ai grupului. De aceea, sarcina ei este aceea de a utiliza tehnicile de creştere a copiilor care îl leagă tot mai mult pe copil de ea şi apoi de ceilalţi.

După cum am văzut, nu detine nimeni adevărul absolut ci, în cazul nostru, orientarea culturală şi mentalitatea părinţilor determină interacţiunile între ei şi copiii lor şi mai târziu dintre copil şi societatea în care trăieşte. Există diferenţe majore şi între mamele aceleaşi societăţi pentru că un anumit tip de educaţie nu poate fi aplicată la doi copii diferiţi. Creşteţi-vă copiii în lumina înţelegerii şi priceperii voastre. Totul e să-i pregătiţi pentru ce va urma şi să le arătaţi cât de mult îi preţuiţi şi iubiţi.

Tot patitu-i priceput...

2010-02-01T11:32:00.008+02:00

Nici bine nu am iesit din maternitate ca m-am si repezit la cea mai apropiata farmacie să mă aprovizionez cu cutiuţe şi sticluţe. Ni s-a recomandat Baneocin pudră pentru zona buricului, zonă pe care, înainte de a aplica praful o cureţi bine cu vată cu spirt. Acest tratament se aplică micuţului până la căderea buricului.

Glicerina boraxată am folosit-o pentru curăţarea limbii albe, încărcate, cu ajutorul unei periuţe de dinţi pentru bebeluşi cu zimţii foarte mici.

Pentru colici, care apar în primele 3 luni la cel mic şi care te pot ţine trează o noapte întreagă, mi s-a recomandat
Bonnisan 5-10 picături de 3 ori/zi sau ceai contra colicilor plicuri, nu granule.

10 zile pe lună e bine să i se dea Calcium (Pharco) câte 5 ml de 2 ori/zi şi prima lună chiar 20 de zile.

Vitamina D3 trebuie administrată în primele 14 zile din viaţă 3 picături/zi şi mai apoi 2 picături/zi în fiecare zi pentru împiedicarea apariţiei rahitismului.

Pentru igienă e foarte bun Bepanthen-ul ca de altfel şi cremele din comerţ. Eu una am folosit şi Sebamed, Johnson's Baby. De asemenea, folosiţi un ulei de bebeluş înainte sau după băiţă, masajul îi face o plăcere deosebită.

Atunci când mi-a răcit şi a avut o tuse uşoară am luat Ambroxol la o vârstă fragedă care se administrează fără grijă 5 picături de 2 ori/zi şi Sterimar pentru năsuc, câte un puf în nară, pentru desfundarea nasului. Dacă năsucul curge apos folosim câte o picătură de Colargol în fiecare nară pentru a întări secreţiile. Acum la 8 luni nu i-a mai trecut tusea cu Ambroxol pentru că nu mai făcea faţă aşa că i-am dat Prospan şi în câteva zile am scăpat.

În caz de febră e indicat să folosim Nurofen pentru copii sau Efferalgan sirop 100 ml, ambele 5 ml de 3 ori/zi, maxim 3 zile în combinaţie cu supozitoare gen Novocalmin sau Efferalgan în sensul în care o dată îi dăm supozitor şi o dată sirop, amândouă putând fi folosite doar când febra trece de 38.

Pentru constipaţie sunt recomandate supozitoarele cu glicerină şi să excludem din alimentaţie tot ce poate avea acest efect: orez, lapte de vacă etc. şi includem multe lichide.

Dacă îmi mai aduc aminte şi de altceva folositor includ ulterior în articol. Le-am folosit, sunt bune dar este indicat sa consultati un medic. Succes!

Lapte calcic

2010-01-31T11:46:00.000+02:00

Laptele calcic este bun pentru bebeluși si asta o stie deja orice mamica preocupata de cresterea sanatoasa a copilului ei. Primit cu mare plăcere de sugari, se poate prepara foarte ușor atât din laptele de vacă, cât și din laptele praf. Se folosește în diluție de 1/2 la sugarii cu vârsta până la 2 luni și în diluție de 2/3, la sugarii în vârstă de 3-4 luni. Pentru a obține un litru de lapte calcic procedăm astfel: într-un vas punem 500 ml lapte de vaca (sau 12 lingurițe cu vârf de lapte praf integral, resuspendat în 440 ml apă), la care se adaugă 50 g zahăr și se dă un clocot; într-un al doilea vas punem 500 ml apă în care se dizolvă 7 tablete de lactat de calciu dietetic, după care se fierbe 5 minute. Se răstoarnă apoi conținutul vasului I în vasul II, se bate cu telul și se mai fierbe 1 minut. Pentru a pregati un litru de lapte calcic 2/3, vor diferi numai cantitățile: în vasul I punem 660 ml lapte de vacă (sau 18 linguriţe cu varf de lapte praf integral + 600 ml apă) și 50 g zahăr, iar în vasul II 340 ml apă + 10 tablete lactat de calciu dietetic.
Poftă bună pitici!!!

Balansoarul de vis

2010-01-30T14:08:00.001+02:00

Ce parere aveti acum ca ati vizionat reclama acestui balansoar? Credeti ca isi merita banii? Cert este ca baiatul meu, pentru prima data in leagan, a adormit in doar cateva minute si pentru mine a fost o ocazie oportuna de a-mi relua activitatile obisnuite fara sa am grija lui. Ingenios, nu? Mai ca ai crede ca te poate inlocui cu succes. ;)

Cum sa alegi carutul potrivit?

2010-01-29T09:53:00.001+02:00

Urmatorul pas dupa ce am aflat ca sunt gravida a fost sa-mi fac o lista cu tot ce este necesar pentru cresterea unui copil, cel putin pentru inceput. Printre ele se afla si caruciorul bebelusului care mi-a dat ceva batai de cap avand in vedere varietatea care se afla pe piata: multe culori, forme, cu ¾ roti, cu spatiu pentru biberon sau fara, cu copertina pentru ploaie, etc. Trebuia sa gasesc ceva care sa fie perfect si in ce privea spatiul de depozitare, deasemenea nu am fi vrut sa fim nevoiti ca dupa ce creste sa-i luam altul. Deci: unul si bun din toate punctele de vedere.

Cum iti dai seama ca alegi caruciorul potrivit atat pentru tine cat si pentru cel mic? Uite cateva idei:

manerul reversibil e pe placul oricui: parintii nu trebuie sa gaseasca solutii astfel incat copilului sa nu-i vina soarele in ochi (o solutie deloc acceptabila e sa-i

acoperiti fata cu o batista; voi chiar ati vrea sa iesiti la plimbare si sa nu vedeti nimic?) iar copilul se bucura de priveliste linistit;

pozitia spatarului trebuie sa poata fi ajustata si una din ele sa fie complet orizontala, pozitie perfecta pentru bebelus; daca se transforma si in carut sport e si mai bine;

rotile cat mai mari sunt cele mai potrivite avand in vedere strazile noastre si nu numai; un carucior inalt te ajuta si pe tine pentru ca nu stai cocosata impingandu-l si pe cel mic din simplul fapt ca praful ridicat de pe strazi nu ajunge tocmai in nasucul lui;

cosul incapator pentru cumparaturi este iar o caracteristica importanta;

sac sau suport pentru picioare;

pelerina pentru ploaie – n-ai vrea sa te prinda ploaia prin oras si sa n-o ai la indemana;

centura de siguranta – n-aveti idee cat e de indispensabila chiar daca bebe are 4 zile;

geanta pentru schimbat;

materialul din care este confectionat trebuie sa nu fie sintetic ci mai degraba o combinatie intre poliester si bumbac, astfel incat sa lase pielea copilului sa respire si in acelasi timp sa fie usor lavabila;

Va dau un exemplu ideal de un astfel de carut:

Carut Douceur, pret 310 lei (foarte atractiv)

Va doresc mult succes!

Doua liniute..

2010-01-28T11:36:00.002+02:00

Imediat ce am vazut cu ochii mei cele doua linii ale testului „Barza” au inceput sa-mi treaca prin cap tot felul de realitati cu care ma voi confrunta in urmatoarele 9 luni si dupa: trebuie sa-i iau patut, carut, pampersi, biberoane, sterilizator, umidificator, cantar, etc. Insa curand am realizat ca pana sa ma gandesc la ce-i va fi de folos copilului, trebuie sa ma preocupe sa-l aduc pe lume sanatos si mare. Intre noi fie vorba asa a si fost: un baietel de 4kg, 150 g si sanatos tun.

Dar sa revenim la subiect. Au inceput controalele de rutina, vizitele la ginecolog, analizele pe care recunosc ca nu le-am facut in totalitate. Si eu eram sanatoasa tun si pe deasupra luam

pastilele recomandate de d-na doctor si anume: Elevit Pronatal. Le-am luat timp de 7-8 luni fara intrerupere si chiar aveam pofta de viata. Ele contin toate vitaminele necesare unei gravide, substantele active fiind: vitamina A, clorhidrat de tiamina (vitamina B1), riboflavina (vitamina B2), nicotinamida, pantotenat de calciu, clorhidrat de piridoxina (vitamina B6), biotina, acid folic, ciancobalamina (vitamina B12), acid ascorbic, colecalciferol (vitamina D), acetat de DL-a-tocoferil (vitamina E), calciu, fier, magneziu, mangan, cupru, fosfor, zinc.

Cu o zi inainte de internare ma plimbam prin parc, mult departe de casa. Tot timpul sarcinii am fost activa din cauza ca fiind studenta nu puteam sa stau in casa prea mult: cursuri, seminarii, vizite frecvente la biblioteca si iesiri in oras cu prietena si sotul meu.

Sa-l port pe David a fost o placere iar nasterea nu mi-a dat foarte multe dureri de cap. Dupa ce am iesit din sala de nasteri pe propriile picioare am lesinat din cauza anemiei dar a doua zi dimineata eram ca noua. Auzisem de femei care au facut o cadere de calciu pentru ca bebelusul „imprumutase” o mare parte din el. In cazul meu nu a fost asa din cauza ca imi asigurasem toate vitaminele, mineralele si oligoelementele de care aveam nevoie. La inceput imi spuneam ca nu ar fi o problema sa iau toate astea din fructe, legume, peste si mai stiu eu ce dar nu e asa. Nu-ti poti lua dozele de care ai nevoie zilnic doar daca consumi alimentele ce le contin.

Prietena mea e insarcinata in 4 saptamani si deja a inceput sa ia Elevit. Il recomand tuturor mamicilor in devenire. Aveti insa grija sa cititi cu atentie prospectul si adresati-va medicului sau farmacistului. Sarcina usoara!

Stilul tau ca parinte

2010-01-27T13:26:00.000+02:00

Conceptul de stil parental, dezvoltat de Diana Baumrind, reprezintă structurarea specifică a anumitor valori, practici și comportamente, ce se caracterizează printr-un anumit raport stabilit între controlul și afecțiunea parentală.

Stilul autoritar. Părinții ce adoptă acest stil combină controlul puternic cu nivelul redus al afecțiunii, sunt puțin deschiși informațiilor sau influențelor ce vin din partea copiilor lor. Ei își percep rolul ca fiind acela de a creea reguli, de a disciplina și a planifica. Aceștia așteaptă ca ordinele să fie executate fără nici un fel de explicație și nu ezită să utilizeze forța atunci când acțiunile sau ideile copilului sunt în conflict cu ceea ce cred părinții că e bine. Deși pot simți afecțiune pentru copiii lor aceasta este rar exprimată verbal sau comportamental. Dezavantajele acestui stil sunt cel mai adesea:
creșterea ostilității, stima de sine scăzută, nivelul ridicat al depresiei și împiedicarea dezvoltării competenței sociale a copilului, el conformându-se deciziilor părintelui de teama consecințelor și nu ca urmare a unei decizii bine gândite.
Stilul permisiv este opusul stilului autoritar el combinând un grad scăzut de control parental cu un nivel ridicat al afecțiunii. Indulgenta este nota definitorie in cadrul acestui stil parental. Părinții nu solicită din partea copiilor un comportament matur și evită pe cât posibil confruntările. Consecințele sunt diverse. Deși părinții își exprimă în mare măsură afecțiunea față de copil, pe care-l încurajează puternic în ceea ce întreprinde, lipsa îndrumării parentale, a efortului de control parental, diminuează capacitatea de cooperare necesară în situațiile sociale. Copiii au tendința de a avea tulburări de conduită, dificultăți în a-și subordona, atunci când este necesar, interesele personale celor ale grupului și rezultate mai slabe în școală.
Stilul neglijent se caracterizează prin utilizarea limitată, în mică măsură, atât a controlului, cât și a afecțiunii. Este cazul părinților centrați pe propriile lor interese, care ”fug” de responsabilitățile lor parentale. Dezavantajele rezultă din slaba socializare a copiilor, care nu au o idee prea clară despre regulile familiale. Prin urmare, aceștia ajung să aibă rezultatele cele mai scăzute în toate domeniile: un nivel scăzut al stimei de sine, o capacitate scăzută de conformare la norme, iar afectiv se află la o mare distanță de părinții lor.
Stilul autorizat este specific părinților calzi, afectuoși, care comunică bine cu copilul lor. Părinții ce aparțin acestui stil respectă autonomia și independența copilului, ținând seama de părerile lui și își mențin cu fermitate deciziile și poziția, explicându-i copilului motivele și punctul lor de vedere. Ei acordă copilului o anumită libertate și stimulează dezvoltarea treptată a independenței lor.